OUG nr. 8/2014, care a modificat prevederile referitoare la poprire cuprinse in Codul de procerura fiscala, precizeaza ca „pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, pevederile alin. (5) aplicandu-se in mod corespunzator. In acest caz, prin exceptie de la art. 145 alin. (1), poprirea nu poate fi infiintata inainte de implinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicarii somatiei.”
Acest lucru inseamna ca, daca pana acum organele fiscale puneau poprire pe conturile firmelor si o data cu transmiterea somatiei si a titlului executoriu catre acestea trimiteau adrese de poprire si la bancile la care erau deschise conturile, din 28 februarie 2014, acestea sunt obligate sa astepte 30 de zile de lacomunicare pentru a pune poprire pe conturi.
Poprirea creantelor implica trei participanti:
- creditorul urmaritor, denumit si creditorul popritor – este creditorul din raportul principal de creanta, respectiv acea persoana care fie cere sa se indisponibilizeze o suma de bani, un titlu de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile urmaribile in mana tertului poprit, fie cere executarea acestor valori in cadrul procedurii executionale. El poate fi orice persoana ce are legitimare procesuala activa, ceea ce rezulta implicita, in materie de poprire executorie, din existenta unui titlu executoriu, astfel cum acesta este stabilit prin lege;
- debitorul urmarit in cadrul procedurii popririi, denumit si debitorul poprit – trebuie sa intruneasca in persoana sa atat calitatea de debitor sl creditorului popritor, cat si calitatea de creditor al tertului poprit;
- un tert, debitor al debitorului poprit, denumit tert poprit – este o persoana juridica sau fizica straina de raportul obligational initial, stabilit intre creditorul urmaritor si debitorul poprit, care este la randul sau debitor fata de debitorul poprit. Calitatea sa procesuala este determinata de existenta unui raport obligational intre debitorul urmarit si tertul poprit. Cel mai des, acest raport isi va avea izvorul intr-un raport juridic de munca.
Conform Codului de procedura fiscala, pot fi poprite venituri si disponibilitati in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu, debitorului de terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
Venituri care nu pot fi poprite:
- sumele care sunt destinate unei afectiuni speciale prevazute de lege;
- sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe;
- alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, care nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii;
- sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi.